Monument de arhitectură înscris în Registrul monumentelor de istorie şi cultură din municipiul Chişinău. Datează de la începutul secolului al XX-lea. Se știe că în 1940 se afla în proprietatea Olgăi Vigzel. Vila este amplasată cu o retragere de la linia roşie a străzii, ridicată pe un soclu înalt dotat cu o scară monumentală pentru urcare la cota parterului. Are un plan rectangular cu o aripă orientată în adâncul parcelei. Faţada principală are o compoziţie disimetrică, cu două rezalite laterale. Este din zidărie aparentă, cu detalii cioplite în stil eclectic, în care domină detaliile goticului. Decoraţia plastică este de bună calitate, efectul artistic fiind bazat pe contrastul dintre factura suprafeţelor, din piatră cu fracţie mică, aspră, pentru fundal şi din piatră şlefuită neted folosită la ancadramente şi friza pereţilor. Teritoriul vilei a fost izolat de stradă printr-un zid, format din stâlpi din piatră, cu forme cioplite în armonie cu arhitectura casei şi grilaj din fier.

Monument de arhitectură şi istorie înscris în Registrul monumentelor de istorie şi cultură din municipiul Chişinău. Clădirea a fost construită la începutul secolului al XX-lea pentru regina Serbiei, Natalia Obrenovici, născută Cheşco (originară din Chişinău), de către negustorul G. Pronin (originar din Orlov, Rusia), făcând parte dintr-un ansamblu arhitectural format din câteva edificii. Palatul cu două niveluri şi terase, amplasat în mijlocul unei grădini (pe locul ocupat în prezent de „propileele” din parcul Valea Morilor), a fost distrus în timpul celui de-al Doilea Război Mondial. În anii interbelici aici s-a aflat sediul Fundaţiei Regale și al Institutului Român de Sociologie, filiala Basarabia.